Erori frecvente la instalarea acoperișului din țiglă flexibilă
Instalarea șindrilei bituminoase urmează a fi realizată în conformitate cu instrucțiunile producătorului.
Studiul neatent al documentației tehnice, greșelile în alegerea materialelor pentru straturi de protecție, graba și dorința de a economisi bani duc la diverse probleme, printre care: scurgeri, defecte vizuale, reducerea duratei de exploatare a stratului de acoperire.
Cunoașterea celor mai frecvente erori vă va permite să evitați situațiile neprevăzute și costurile serioase pentru reparațiile urgente.
Utilizarea cherestelei umede. În timpul exploatării casei, placa utilizată pentru astereală, se usucă și se deformează. Panta devine neuniformă, ceea ce duce la desprinderea șindrilelor, scurgerii de apă și reducerea rezistenței la sarcina vântului. Pentru amplasarea asterelii este necesar să se utilizeze cheresteaua tivită din specii de conifere cu umiditate de cel mult 20%.
Montarea OSB fără spațiu între plăci. Aceasta duce la deformarea țiglei flexibile la joncțiunile foilor OSB și la apariția formațiunilor ridicate care strică aspectul exterior al acoperișului. Fantele de compensare împiedică presarea foilor între ele atunci când crește temperatura sau umiditatea. În instrucțiunile de instalare se prevede: ”trebuie lăsat un spațiu de 2-3 mm între foile OSB”
Depozitarea necorespunzătoare a covorului hidroizolator. Pe material se formează îndoiri și cute, turtiri și rupturi. Ca urmare, covorul hidroizolator își pierde geometria ideală a suprafeței. Instalarea șindrilei bituminoase devine mai dificilă, devine mai complicată alegerea modelul, iar pe suprafața acoperișului finit se formează valuri. Covorul trebuie depozitat într-o poziție verticală la umiditate normală și temperatură care nu depășește +30 ° C.
Montarea covorului hidroizolator la o temperatură scăzută. Pe măsură ce temperatura crește, dimensiunile liniare ale foilor OSB se schimbă în mod natural. Aceasta duce la formarea de valuri pe acoperișul din țiglă flexibilă. Defectul este mai mult cosmetic și poate trece cu timpul. Dar se merită oare riscul? Producătorii recomandă montarea substratului hidroizolator la o temperatură de cel puțin +5 ° C.
Erori la instalarea bordurei de fronton. Aceste elemente suplimentare asigură o legătură strânsă între acoperiș și frontoanele clădirii. Instalarea incorectă duce la scurgeri de apă sub țiglă și în straturi de protecție Plăcile frontale încep să fie montate de la cornișă, amplasând suprapus elementele adiacente cu cel puțin 5 cm. Plăcile sunt bătute în cuie de acoperiș în ordine de zig-zag (de șah).
Se face economie la elementele de fixare
Utilizarea pentru fixarea acoperișului a unei cantități mai mici de cuie sau cuie cu crestături, sau utilizarea cuielor care nu sunt destinate fixării acoperișului duce la o scăderea fiabilității acoperișului. Șindrilele în acest caz sunt ușor rupte de un vânt puternic. Pentru instalarea țiglei moi, se folosesc cuie de acoperiș cu crestături, cu lungimea de 25-30 mm, cu capac larg. Pentru o șindrilă se vor folosi cel puțin 4-10 cuie, în funcție de unghiul acoperișului și de numărul de straturi ale șindrilei.
Foaia unei țigle este fixată de cuie pe marginea superioară. Din acest motiv, elementele de fixare nu strapunge șindrila anterioară situată mai jos. Zona de îmbinare devine deosebit de vulnerabilă la sarcina vântului.
Instalare fără utilizarea marcajului. Așezarea șindrilelor "la ochi" duce la formarea unui desen curbat. Marcajul joacă un rol important, liniile orizontale sunt aplicate cu ajutorul unei frânghii întinse.
Utilizarea șindrilelor numai dintr-o singură cutie. Aceasta duce la formarea ”efectului zebra”, care va afecta negativ aspectul exterior al acoperișului. Producătorii recomandă să luați câte o șindrilă din 5-6 pachete diferite pentru a evita diferența de culoare.
Instalarea la temperaturi prea ridicate
La o temperatură mai mare de +25°C, bitumul din compoziția țiglei flexibile se înmoaie. Acest lucru face dificilă deplasarea pe plăcile deja instalate, există riscul de deteriorare a șindrilelor cu pantofii. Lucrările de acoperire se realizează cel mai bine la o temperatură de +5 - + 20 ° C pe vreme uscată.
Lungimea cuielor de acoperiș este mai mică decât grosimea bazei de lemn.
Cuiele scurte care nu au pătruns prin podină ies treptat datorită deformării naturale a lemnului sub influența umidității și temperaturii.
Nivel scăzut de ventilație în spațiul sub acoperiș.
Acumularea vaporilor de apă și formarea condensului pe structurile din lemn și metal duc la distrugerea lor treptată.
Desigur, având informațiile date, puteți controla activitatea montatorilor de acoperișuri, dar este mai bine să încredințați instalarea specialiștilor cu experiență.
